Artiști

Intervențiile în spațiul public

Dan Acostioaei

Segmente de dreapta

performance

foto: Tiberiu Mihail Cimpoeru

Proiectul porneşte de la premisa că valori ale umanităţii precum toleranţa şi înţelegerea nu devin norme definitive ale societăţilor contemporane, fiind în permanenţă periclitate de fluctuaţiile economiei şi politicii. Cele mai recente evenimente din istoria lumii dovedesc că ura, suspiciunea, marginalizarea celuilalt sunt „teme” care pot reveni cu uşurinţă în dezbaterea publică sau pot face lesne subiectul unei campanii politice în vremuri de criză.

Reacţiile la legea nr. 217/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 scoate la iveală o mentalitate ultraconservatoare pe care am dorit să o credem eradicată, ori, în cel mai rău caz, lipsită de impact la nivel social. Ceea ce se petrece astăzi cu refugiaţii din Siria şi campania de presă care a însoţit exodul lor, de exemplu, dovedeşte că potenţialul de a urî şi a de acţiona visceral în virtutea urii este subestimat.

Dan Acostioaei trăieşte şi lucrează în Iaşi, România. Este artist vizual şi predă la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi. Lucrările sale se concentrează asupra modelelor identitare ale tranziţiei societăţii româneşti şi asupra graniţelor ideologice dintre sfera economică şi condiţiile producţiei artistice în Estul Europei. Proiectele sale au fost expuse în expoziţii precum „În vremuri de speranţă şi nelinişte. Artă critică din Iaşi”, găzduită de MNAC, Bucureşti (2015), „One Sixth of the Earth – Ecologies of Image”, MUSAC, Leon, Spania (2012), „Transitland: videoart in Central and Eastern Europe 1989-2009”, Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofia, Madrid, Spania (2010), „Illuminations”, Level 2 Gallery, Tate Modern, Londra, Marea Britanie (2007).

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Mihai Balko

Tezaurul României

foto: Mihai Balko

Lucrarea explorează noţiunea de tezaur naţional prin prisma a două perspective de înţelegere. Intenţia aceastei lucrări a fost realizarea unui exerciţiu de „traducere”: artistul şi-a propus să dea o formă fizică, materială, unui subiect care apare recurent în discursurile din sfera publică – tezaurul României. Referinţele la acesta sunt folosite asemenea unei perdele de fum, care ascunde şi arată deopotrivă, ca mijloc de diversiune şi manipulare a ascultătorului. Lucrarea urmăreşte să provoace o reflexie critică asupra modului în care se construieşte discursul în sfera publică şi a modului în care diversele poziţii adoptate exploatează frici şi temeri colective pentru a obţine un anumit tip de răspuns. Pe de altă parte, lucrarea se referă la un mod diferit de citire a noţiunii de tezaur, înţeles ca resursă umană. În acest sens, ea este o deconstrucţie a unui monument iconic al României, Coloana Infinitului. Ideea sacrificiului infinit şi glorificarea publică a eroilor sunt privite şi chestionate prin perspectiva impactului asupra vieţilor individuale, private, şi a dramei personale pe care o provoacă în numele unui bine comun.

Mihai Balko este artist vizual şi din 2010 membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei Volum Art. Este autor şi coordonator, împreună cu Judit Balko, al programului Spaţiu expandat, co-curator al expoziţiilor Sculpturogramă şi Inserţie. Este interesat de intervenţiile în spaţiul public şi printre lucrările sale se numără „Inner land II” (Street Delivery, 2013), „My stomach” (Spaţiu expandat, 2012), „Nomazii gri” (Spaţiu expandat, 2011), „Rechinii roşii” (Proiect 1990, 2010) şi „Inner land” (Sângiorz Băi, 2010). Ultima sa expoziţie personală, „Prototype X”, a fost deschisă în octombrie 2013 la Atelier 030202, Bucureşti.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Radu Boeru

Parcă peste tot

Instalația a fost abuziv înlăturată fără notificări prealabile și fără să primim ulterior înștiințari oficiale cu privire la soarta ei.

Dată fiind creşterea uriaşă a numărului de maşini, locurile de parcare au devenit insuficiente. Negocierea care se poartă între cetăţeni şi autorităţi pentru revendicarea lor capătă astfel dimensiuni antologice, spaţiul public devenind prima victimă, sub aspect estetic şi funcţional. Drept răspuns, artistul a creat seria de parcări intitulată ironic Parcă peste tot, dorind să trezească reacţii din partea oamenilor care iau contact cu lucrarea şi să îi provoace să conştientizeze cât de important este ca spaţiul public să rămână spaţiu public, şi nu altceva.

Radu Boeru a început lucrul în noul atelier de pe strada Popa Nan în 2014, preocupându-se în special de pictură experimentală şi grafică. În 2014 a înfiinţat proiectul Indoostry, axat pe cercetare şi practică în domeniile creative. Între 2008 şi 2012 a fost directorul de creaţie la The Branding Society, o companie axată pe studiul mărcilor şi a implementării designului de marcă pe piaţa autohtonă. Între 2002 şi 2008 a fost art director şi creative director la mai multe agenţii, iar ca preocupări artistice, a studiat şi profesat ca graphic designer. De asemenea, a elaborat mai multe proiecte de instalaţii şi obiecte, în cea mai mare parte autofinanţate.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Elana Katz

Spuneau că va fi o seară călduroasă, fără precipitaţii

performance

foto: Mihai Balko

Este vorba de o acţiune performativă alegorică. Ceea ce „ei” – o autoritate neidentificată – spun că este adevărat este crezut fără urmă de îndoială, în pofida unei realităţi care arată contrariul. Artista urmează în mod pasiv comportamentul standard recomandat social pentru „o noapte călduroasă, fără precipitaţii”. Acţiunea reflectă loialitatea oarbă şi conformismul în raport cu structura autorităţii în societate.

Elana Katz este o artistă conceptuală care lucrează în principal cu performance. Lucrările lui Katz confruntă convenţiile culturale, examinând critic complexitatea interioară a contradicţiilor, urmărind astfel să genereze o experienţă de dez-învăţare a convenţionalului. Printre bursele primite se numără DAAD Graduate Studies Grant for Germany (2010) şi Franklin Furnace Fund for Performance Art (2011). Lucrarea ei Spaced Memory (2011-prezent), în care investighează ştergerea istoriei în România, Moldova şi fosta Iugoslavie, a fost realizată împreună cu Institutul Goethe din Bucureşti, centrele Goethe din Cluj şi Iaşi, Ambasada SUA din Kosovo şi Ambasadele Israelului din Serbia şi România. Katz a expus sau performat la Muzeul Regal al Artelor din Belgia (2011), Diehl CUBE Berlin (2013), Galeria P.P.O.W., New York (2013), Stacion Center for Contemporary Art, Pristina (2014), Kunstwechsel, Aachen (2015), DNA Berlin (2015) şi ROCKELMANN& Berlin (2016). A studiat în New York la Parsons School of Design şi are titlul de Meisterschülerin de la Universitatea de Arte din Berlin (clasa Prof. Katharina Sieverding). Katz locuieşte şi lucrează în Berlin din 2008.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

MONOTREMU

Nu te ține nimeni aici

instalaţie

foto: Tiberiu-Mihail Cimpoeru

Lucrarea este o încercare de a aduce în discuţie patriotismul şi naţionalismul, modul în care acestea influenţează sfera publică şi cea privată, precum şi deciziile care afectează destinul vieţilor personale şi, implicit, al unei societăţi. Pe fondul resuscitărilor recente ale mişcărilor xenofobe şi de extremă dreapta, lucrarea îşi propune să transforme stindardul tricolor, dintr-un mediu al naţionalismului, într-un mijloc de supravieţuire personală.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

MIKLOS ONUCSAN

Atenţie, cad frunzele!

Instalaţie

foto: Tiberiu Mihail Cimpoeru

Ideea instalării unei astfel de atenţionări în spaţiul urban i-a fost inspirată artistului, pe de o parte, de numeroasele ghidaje şi atenţionări care populează spaţiile urbane, cu un pretins rol de protejare a confortului şi siguranţei pietonilor, dar care, de obicei, în oraşele noastre au un rol mai curând cinic, decât unul practic: fie citeşti atenţionarea că sunt căderi de ţurţuri în timp ce te trezeşti îngropat până la jumătatea gleznei într-o baltă semi-îngheţată de la incidenţa trotuarului cu şoseaua, fie eşti atenţionat grijuliu că se lucrează pe schelă, iar tu rişti să te accidentezi într-o groapă proaspăt săpată şi nesemnalizată corespunzător, pentru zi şi noapte. Pe de altă parte, el a găsit o motivaţie pentru această intervenţie în ceea ce i se pare a fi o absenţă tot mai mare a oamenilor în timp ce sunt prezenţi fizic în spaţiul urban. Artistul a putut observa zilnic că marea majoritate a pietonilor circulă prin oraş, pe străzi şi prin parcuri,absorbiţi de telefonul mobil, şi prin urmare cu un răgaz tot mai mic pentru contemplare. Din aceste două argumente a asamblat intervenţia cu textul „Atenţie, cad frunzele!”, ca pe o semnalizare a unui fapt banal a cărui poetică se bazează pe enunţarea unui adevăr incontestabil şi a cărui receptare necesită un scurt moment de lectură, care introduce un bruiaj în peisajul comunicării de mesaje din spaţiul urban, deopotrivă ironic şi contemplativ.

Miklós Onucsan (n. 1952) trăieşte şi lucrează în Oradea, România. Expoziţii personale recente: „Mo(nu)ments”, Spațiul de artă contemporană MAGMA Sfântu Gheorghe, RO (2015); „Unfinished Measurements”, Galeria Plan B Berlin, DE (2011); “Markings of the working area”, Nicodim Gallery, Los Angeles, USA (2010); „What I have to do tomorrow, I should have done yesterday”, Galeria Plan B, Berlin, DE (2009).